Bestial… sunt foarte entuziasmat dupa ce am vazut Avatar. Este un film superb. Nu exagerez, este un film care m-a impresionat, foarte multe senzatii si sentimente si ganduri mi-au trecut prin cap in tipul filmului. S-au intamplat atat de multe ca as putea scrie 10 posturi, dar voi incerca sa fiu scurt.

“Hai la Avatar”

Imi propusesem sa merg la film saptamana viitoare, urma sa imi fac rezervare de acum si sa prind locuri abia atunci. Era un plan bun, tinand cont ca in urmatoarele 4 zile erau date toate locurile care puteau fi considerate decente(fara locurile din fata si fara cele din extremitati). Chiar si peste 7 zile erau date toate locurile din centrul salii. Asa ca nu prea stiam cand sa merg.

Pitic insista de zile sa mergem la Avatar, ieri nu am putut ca aveam rezervare la Sherlock Holmes. Astazi nu am mai gasit nicio scuza, asa ca am zis sa merg. Nu aveam rezervare, dar nu e nicio problema, mergi acolo, iar dupa ce se anuleaza rezervarile neridicate, cumperi respectivele bilete.

Cat mai dureaza pana se anuleaza rezervarile?

Am ajuns la Cityplex cu 50 de minute inainte sa inceapa filmul, am aflat de pe internet ca rezervarile se anuleaza cu 30 de minute inainte. La cinematograf am aflat ca filmul care pe net era anuntat la 19:10 incepea de fapt la fix. Am ajuns perfect. Ne mai invarteam un pic pe acolo si in 10 min ne cumparam bilete.

Ma duc la o casa si il intreb pe casier cand vor fi biletele disponibile, si daca mai sunt rezervari anulate sau neridicate. Ma trateaza cu sictir, il ignor. Aflam ca 2 tipi deja vorbisera cu un casier si ca urma sa le dea bilete imediat cand ca putea. Ma uit in jur si vad lume stransa, cred ca asteapta acelasi lucru ca si noi. Cu 3 min inainte sa inceapa filmul eram la casa, o colega de treaba a individului de mai devreme ne arata ce bilete mai sunt disponibile, a verificat carnetele de student, si ne-a explicat cum urma sa se desfasoare “tranzactia”. “Intai se anuleaza rezervarile, apoi se blocheaza sistemul. Cui ii porneste primul prinde biletele cele mai bune”. Deci trebuia sa avem noroc.

Nu am avut. Rezervarile s-au anulat, dar ea nu era atenta si un coleg deja incepuse sa vanda. Ii atrag atentia, se blocheaza softul, il reporneste, si introduce datele(5 studenti si un bilet simplu). Desi pusesem ochii pe 6 locuri cam pe randul 9 in dreapta, si eram fericit ca mai sunt 7 in fata acelora in cazul in care se dau, se dadusera toate cele 13 locuri, totusi sistemul a gasit 6 locuri pe randul 6. “Sunt bune?”, ma intreaba fata, eu ma uit la monitor, vad ca sunt decente si intr-o fractiune de secunda dupa intrabarea ei, raspund “Da”, le confirma si incepe sa le printeze. Intre timp vad bulucul de oameni din spatele meu, toti cu acelasi scop, cele ~30 de locuri nevadute.

Sala

Dupa ce am facut misto de ochelari, am intrat in sala, primul lucru pe care l-am vazut a fost ecranul inalt de 18m, eu am 1,8m… imens, nu eu, ecranul. Sala era mica, si urca repede, nicio sansa ca cel din fata sa fie prea inalt si sa nu vezi de el. Nu imi dadeam seama cum de la 10m de ecran o sa reusesc sa vad tot, eram sigur ca voi avea probleme ca nu o sa vad tot. In timpul filmului am inchis cate un ochi pe rand si nu am reusit sa incadrez tot ecranul pe lungime.

Filmul

La inceput a aparut un angajat al cinematografului care ne-a povestit despre Smasung si Imax, mai jos am pus filmul ca sa vedeti stilul pre-grdinitistic cu care citea de pe o foaie.

Filmul este superb in 3D, atentia la detalii si peisajele fac filmul un must-see in 3D, cel putin in 3D daca nu si IMAX. Inceputul mi s-a parut slab si ma cam ofticam ca am dat banii pe bilet, dar cand au ajuns pe planeta despre care o sa vb un pic mai jos am ramas masca. Biosistemul era gandit special sa fie frumos. Am crezut mult timp ca va fi un film facut special pentru acest lucru, sa prezinte niste peisaje care sa te lase cu gura cascata, dar e mult mai mult  de capul lui.

Este prima oara cand ma uit la un film si ma trezesc ca stau incordat, ma relxez si 15 min mai tarziu iar ma simt incordat. Este destul de tare ca un film a reusit sa ma tina tensionat. Si mai aduag ca au fost scene in care se misca imaginea si camera si simteam un gol in stomac.

Istorie

Daca nu ai vazut filmul inca, dar intentionezi, ar cam trebui sa te opresti din citit cam pe aici, altfel iti stric surpriza, te-am avertizat.

In viitor cand americanii s-au saturat de ucis irakieni pentru petrol(mi-am amintit un banc, nu chiar banc, dar am citit undeva ca americanii in ziua de azi au arme inteligente care isi omoara tintele cu acuratete, mai ales femeile si copii), au gasit un material si mai banos care se gasea doar pe o planeta, de aceea au investit sume uriase pentru a aduce pe pamant roca.

Bastinasii planetei, Na’vi(de cele mai multe ori daca ai apostrof in nume esti cool, mai ales in world of warcraft, de fapt doar in wow), intamplator, isi construisera un intreg oras pe cel mai mare depozit de unobtainium(de-ne-obtinut-iu) , de aici conflictul. In echipa pamantenilor sunt 2 grupuri, unul de cercetatori care vor sa studieze planeta si viata de pe ea, si o echipa de soldati care trebuie sa se lupte cu bastinasii. Cercetatorii interactionau cu bastinasii prin intermediul avatarurilor, creaturi comandate de la distanta cu ajutorul creierului, astfel oamenii simteau exact ce simte avatarul, doar ca nu se expuneau la nici un risc(nu ca in alte filme in care daca mureai un realitatea virtuala mureai si in realitate).

Bineinteles ca se ajunge la razboi intre pamanteni si na’vi. Nu ma intrebati de ce, dar m-am gandit pe moment la colonizarea Americilor de europeni. Vine cel dezvoltat si il nenoroceste pe ala mic din cauza ca are ce ii trebuie, iar daca se opune il omori si te impaci cu ideea ca era un salbatic sau animal. Ideea e aceeasi, distruge o alta cultura doar pentru a avea tu mai multa influenta in cultura ta.

Finalul e lacrimogen, titanic-istic, filmul se termina cu bine, si oarecum brusc, dupa punctul culminant toata lumea e fericita si scrie mare pe ecran Avatar. The End.

Sfarsit

E primul film care consider ca a meritat sa il vad la cinematograf, chiar a meritat banii.

  1. Filmul merita vazut doar in 3D, altfel o sa fie o lalaiala de aproape 3 ore in care stai si te intrebi de ce iti filmeaza atat de mult peisajele. Am pus un trailer la sfarsit si ganditi-va ca toate imaginile sunt in 3 dimensiuni.
  2. Nu prea conteaza unde stai, se vede la fel de peste tot, poate doar din primul rand vei avea probleme grave cu gatul, tinand cont ca primul rand e la 3m de ecran, si ecranul are 18m inaltime, trebuie sa te uiti in sus la un unghi de 71grd ca sa privesti in centrul ecranului.
  3. Subtitrarea in romana la CinemaCity e infecta ca e 2D si nu prea poti sa o citesti. Sfat: inchide un ochi cand citesti subtitrarea, asa o vei vedea mai bine. Cel mai bine ar fi sa nu o citesti de loc, eu nu am citit pentru ca nu imi era comod sa ma uit in jos de cate ori zicea cineva ceva iar apoi sa ridic capul sa vad imaginea.
  4. Daca mergi fara rezervare stai in fata si stai cuminte, cica ar fi dat paznicul afara pe un tip care a devenit prea agiatat ca nu ii dadeau bilet, si clar nu a mai prins nimic. Si inca ceva, nu conteaza cati sunteti in grup, daca prinzi 2 bilete, poti sa prinzi si 10, dar trebuie sa fii printre primii.
  5. Cat poti de mult priveste fata actorului, de obicei este obiectul focalizat, si nu incerca sa focalizezi in spate pentru ca nu o sa reusesti si o sa pleci cu o durere de ochi sau de cap.
  6. Femele Na’vi sunt dezbracate, de asemenea sunt albastre si inalte de 3m.